Pentru mine simplitatea reprezintă complexitatea valorilor morale pe care ar trebui să le dețină un om cu adevărat.Căutând mereu această simplitate în oameni, am învățat pe parcurs să le găsesc și să le șlefuiesc în propria-mi persoană.
Astfel am devenit ciudățică și foarte atentă la oamenii pe care să îi păstrez lângă mine. În momentul de față nu mă pot lăuda că am mulți oameni lângă mine, sunt puțini, însă de calitate.
Am pus accent tot timpul pe calitate și nu pe cantitate. Ceea ce mă frapează în aceste vremuri este lipsa cunoașterii de sine, mulți dintre noi habar nu au cine sunt cu adevărat.
Lăsându-se pradă ușoară unei societăți bolnave care promovează doar o viața ireală în spatele unor ambalaje extrem de strălucitoare.
Simplitatea este o complexitate, iar asta sperie, sperie într-atât de tare, încât coafăm simplitatea în superficialitățile cotidiene, iar asta e greșit.
Simplitatea presupune acceptare,acceptarea de sine, iar această acceptare provoacă frustrări, blocaje la nivel emoțional, dacă persistența mândriei continuă.
Simplitatea înseamnă o credință pură, raportată doar la respectul propriului suflet. Dar este mai ușor și mai comod să ne ascundem în spatele unor măști sumbre și triste, lipsite de culoare.
Simplitatea înseamnă strălucire, dar acea strălucire ce o găsești doar în privirea unui om, care izvorăște din interiorul acestuia.
Simplitatea este o complexitate a valorilor morale și emoționale ale unui om, ale sufletului acestuia.
E atât de simplu să fii tu și totuși atât de complicat să fii simplu.