Emoții și trăiri

Am învățat….

Și-am învățat să apreciez timpul petrecut cu mine însumi, să mă bucur de ceea ce simt, de liniște, de tăcerea din jurul meu,am învățat să mă bucur de singurătate, în toate manifestările ei.

Cu toate acestea, uneori simt o lipsă, simt că ar lipsi ceva din peisaj,dar privind în jurul meu, privindu-mi sufletul, îmi trece repede.

Iubesc serile cu mine, răsfățându-mi papilele gustative, savurând un vin bun, ascultând muzică bună, iubesc că am învățat să îmi acord atenția de care aveam nevoie.

Și m-am obișnuit așa,îmi place, mă simt bine cu mine, așa cum sunt, vulnerabilă, sensibilă, impulsivă, rea de gură când îmi crește tensiunea, nebună și copilăroasă,cu capul în nori și naivă pe alocuri, cu câteva kilograme în plus pe șolduri și pe burtică, sunt în armonie cu mine și mă bucur zi de zi de tot ceea ce îmi ofer.

Acum 2 ani am decis să îmi încredințez toată ființa Lui Dumnezeu, fără a mă mai opune în a schimba situații și oameni. Acum, în prezent doar mă bucur de tăcere și cred că asta e tot ceea ce contează pentru mine.

Fac ceea ce îmi place în prezent, mă am pe mine și pe Cel de Sus, iar asta îmi este suficient, pentru moment.

Pentru unii sunt o contradicție, pentru alții nu reprezint nimic, dar pentru mine sunt un întreg Univers perfect în imperfecțiunea lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *